miercuri, 25 mai 2016

Weekend în munții Maramureșului (21-22.05.2016)


Foto: Anca Rusu, Marlene Mititeanu
Participanți: Ioana Mureșan, Alexandru Iacob, Radu Barna, Andrei Cora, Alexandru Dorolți, Adriana Chira, Cezar Partheniu, Vlad Boerescu, Lucian Sătmărean, Anca Ardelean, Ovidiu Oltean, Teo Oltean, Marlene și Dinu Mititeanu, Denisa Todea, Alexandru Todea, Ionuț Trif, Diana Ciorbă, Paul și Dorina Horvat, Patricia Anuțoiu, Florina Vasile, Cristian Gavrea, Anca Elena Rusu, Geta Oltean, iar duminica si Adriana Andreica cu sotul- Florin Grec.


Una din turele ”clasice” organizate de Dinu și Marlene, tura de anul acesta adună toți colegii de mai sus. Dupa 200 km de la Cluj ajungem vineri seara la cantonul silvic Repedea aflat pe valea omonimă la 2 km de cofluenta cu valea Ruscova. Dl. Dinu aranjase să campăm aici, un mai vechi loc de tabara a clubului nostru. In prealabil, dl. Dinu și Marlene au predat in aceeasi seara  Poliției de Frontieră din Poienile de sub Munte tabelul cu datele personale  ale participanților!

    Sâmbătă la ora 7.00 suntem toți gata de drum. Pornim în amonte circa un kilometru până la vărsarea paraului  Tomnatec în valea Repedea. Pe paraul Tomnatec vom merge mâine, pe marcajul TR.
Trecem apa Repedea pe un pod de lemn și urmăm marcajele BA. Depasim cativa  localnici care urcă cu vacile și cu juncanele spre stânele la Petriceaua, de la care urcam lin spre stanga printre brândușe până la lacul Vinderel (greu se arată doar cu câteva zeci de metri înainte de șa). O curiozitate geografică: deși lacul și pârâul Vinderel se află în căldare vestică, apele lacului se varsă spre est, spre  Groapa Julii!!


Dupa o pauza pe malul  lacului, urcăm aproape toti  până pe vârful Farcău –top-ul masivului -1.957 m, aflat in stanga. Lecție de geografie: se vede toată creasta înzăpezită a Rodnei, se vede Pietrosul Bardăului, se vede Creasta Cocoșului din Gutâi, se vede Țibleșul cu al său trio Arcer, Țibleș, Bran, se văd munții Ucrainei și, poate cel mai impunător din imediata apropiere, vârful Pop Ivan de pe graniță cu ale sale căldări glaciare nordice cu pete serioase de zăpadă. E și zăpadă veche și nouă de săptămâna trecută!
De menționat întâlnirea cu ciobanul care își recuperează cei doi cai solizi care fugiseră de urgie săptămâna trecută: coborâseră până în Poieni și urcaseră singuri într-o poiană aflată la est de vârful Farcău!




Urcam apoi  pe vârful Mihailecu (1918m) din dreapta. Pe varf, „gipfelkuss”-ul tradițional al clubului. Pauză scurtă și pornim în coborâre înapoi spre șaua de final a culmii Rugașului. Pe vârful cel mai înalt  al acestei culmi facem un cerc urand „La multi ani !” pentru colegii ce își sărbătoresc onomastica astăzi. Apoi începem coborârea, cei mai multi pe traseul mai lung, marcat, eu cu dl. Dinu explorand o scurtatura: de vechea stână din Laba, spre dreapta, prin poienile din padurea de pe acel versant. La  „base camp”, relaxare cu picioarele în apă rece și în iarbă, masă la comun, voie bună, atmosferă ce se lungește rapid până pe la 22.30 când ne retragem la somn. Mai avem o zi lungă!

Duminica, la aceeași oră matinală 7.00 suntem toți la poarta cantonului. Ne trezise lumina mult mai devreme și ne bucurăm că au venit și Adriana și Florin! Pornim tot așa în amonte pe valea Repedea circa un kilometru și apoi cotim la stânga pe TR pe valea Tomnatec. În dreapta e podul și marcajul BA de ieri!


La început avem parte de drum forestier apoi  urmăm pe marcajele  firul pârâului. De câteva ori avem de trecut apa, prilej pentru a demonstra (cei cu experiență) și a învăța (cei aflați mai la început) cum se merge cu bețele prin apă, cum se trece apa fără să te uzi sau chiar cum se trece prin apă în bocanci!
Ieșim din firul văii spre stanga, într-o poiană. Ne încălzim puțin la soare și pornim în sus prin stânga poienii și prin pădure pe marcaje. Urcușul e uneori abrupt, avem parte de ”genunchiș” (de ce i-o zice ”pieptiș” că doar mergi cu genunchii mai sus, nu cu pieptul!) și iesim intr-o poiana din  culme. Poteca marcată cu TR urcă alternativ prin poieni și zone de pădure, într-o poiană largă dăm de bulbuci galbeni de munte (specie protejată). Intalnim succesiv marcajele BG  si PA și urcăm spre Poiana cu Narcise, in acest an mai putine. Superbe, mici, gingașe, strălucitoare printre tufele de afine!





Poteca urca o vreme, apoi  merge pe curbă de nivel pe versantul estic al vârfului Tomnatic !  Apoi urcam intr- sa, iar când ajungem în primul vedem si  prima bornă de graniță. Are numărul 368, 1635m altitudine și pe ea sunt câteva indicații în ucrainiană. Auzim zgomote de motoare, chiar apare e un endurist grec pe motor și Dinu îl muștruluiește. Datorită lor nu avem liniște pe munte nici aici! Nu înțelege și ne salută în grecește!
Ultimii din grup,  urcăm de aici doar până în primul vârf (denumit de Radu ”Pop Ivănel”) aflat la 1.869 m. De unde vedem Pop Ivan-ul, pe care deja a ajuns grupul mai numeros al celor mai harnici.




 Coborâm  apoi cu totii până în Capul Groșilor (1591m), unde am parasit deja granita și de aici ne despărțim în două grupuri. O parte –condusi de Marlene-  merge pe traseul ”lung” pe la poiana narciselor, apoi pe BG până in soseaua Ruscova - Poienile de sub Munte. Alti  opt,  conduși de dl Dinu, coborâm pe traseul ”scurt” la stâna de sub Capul Groșilor. Este a unor ruteni din Repedea. Ne tentează cașul și urda puse la scurs de zăr și până la urmă cred că le luăm (mai mulți) vreo 14-15 kilograme! Sunt un pic uimiți și bucuroși că a venit clientul la ei și nu mai trebuie să mai coboare să mai vândă la piață! Continuăm pe lângă frumoșii lor câini și cai și urmăm drumul tot la vale, trecem ba prin zone defrișate, ba prin pădure pe drumuri adâncite în pământ, ba mai povestim de una-de alta... Coborâșul fain ne duce într-o poiană cu colibe la drumul  de pe valea Repedea în zona Smereceni. De aici fiecare merge în ritmul lui cei 6 km pana la „base camp”.
Mulțumiri tuturor colegilor pentru  placuta lor in munții Maramureșului și sper să ne revedem cât de curând, unii chiar peste câteva zile la Maraton Apuseni!
Text : Cezar Partheniu Foto: Marlene Mititeanu şi Anca Rusu

miercuri, 11 mai 2016

Oameni si munti de Nicolae Dimache. Lansare de carte


"Oameni si munti"  este titlul cartii d- lui Nicolae Dimache ce se va 

lansa la Cluj in seara de marti  17 mai ora 18.30 in Amfiteatrul "George 
Valsan" al Facultatii de Geografie, care se află în clădirea din dreapta 
când urcaţi de pe str.Clinicilor spre Institutul de Speologie.. ( Iar la 
Bucuresti, lansarea cartii va fi  joi 19.05.2016, ora 17:30, la 
Institutul Italian de Cultură din Aleea Alexandru nr.41, București.)



La Cluj, intre 18.30-19 autorul va acorda autografe. Apoi, de la ora 19 
va incepe partea oficiala, ii veti cunoaste si pe domnul Mihai Ogrinji- 
directorul Editurii "Romania pitoreasca" in a carei "Colectie verde"  a 
aparut aceasta carte cu nr.15. Ne va onora cu prezenta in sala si dl. 
Alexandru Floricioiu- maestru emerit al sportului, un veteran al 
alpinistilor veterani !  Sectia Universitara Cluj a Clubului Alpin 
Roman e onorata sa-i  aiba ca oaspeti pe domniile lor si pe voi, 
alpinistii si montaniarzii care veti umple amfiteatrul.



In timp ce se vor derula imagini din muntii prin care a haladuit o viata 
dl.Nicolae Dimache, el ne va impartasi idei si opinii despre munte si 
alpinism, amintiri si intamplari din muntii lui iubiti. Vor urma 
intrebari si din nou acordarea de autografe. Si poate ca  in 10-12 
minute eu si sotia mea vom prezenta imagini din trei ture in care am 
avut sansa si bucurie sa-l insotim  prin Alpi, cu schiuri sau cu bocanci 
si pioleti, ture despre care am facut trei lungi proiectii pe care poate 
le vom relua in aceasta sala generoasa cu toti cei care indragesc natura.



Eu- Dinu Mititeanu - doar cu un an mai in varsta decat autorul cartii, 
am avut si sansa sa-i citesc "manuscrisul" cartii inca inainte de a fi 
tiparita ! M-a coplesit !  Daca nu ar fi atat de modest, ar fi trebuit 
sa-si  intituleze cartea "Omul si muntele". Caci veti vedea ca acest Om, 
inca din tinerete si-a dedicat Muntelui  mai tot timpul sau liber.



  Veti intelege din carte ca , la fel ca toti alpinistii  si 
montaniarzii din tineretea sa, traita in Romania pana la scurt timp dupa 
absolvirea Facultatii de Medicina din Bucuresti, mergea  la sfarsit de 
saptamana pe munte pentru a savura libertatea. Veti intelege  apoi ca a 
emigrat impreuna cu sotia sa Ioana in Italia, pentru a gusta zilnic 
senzatia de libertate, nu doar o zi pe saptamana. S-a stabilit acolo, 
unde i se aprecia doar omenia, pregatirea si constiinciozitatea 
profesionala, nu mai ales "dosarul" !



De dragul muntelui, s-a stabilit intr-o mica localitate de pe malul 
lacului Maggiore. La "doi pasi" de Alpii pe care mai apoi i-a 
cutreierat, i-a urcat si i-a coborat toata viata. Nu singur, ci cu multi 
alti pasionati oameni de munte.  Si Ei, acei Oameni si acei munti 
fascinanti- Alpii - a considerat el  ca  trebuie sa apara in titlul cartii.



Avand in vedere "cantitatea de munte"  ce o veti gasi in carte, i s-ar 
potrivi ce a scris candva un alt mare alpinist si montaniard- Guido Rey 
: " Poezia vieţii mele a fost  Muntele, restul n-a fost decât proză."
  Dar la finalul cartii, unde Nicolae Dimache isi analizeaza viata, 
pentru ca noi cititorii sa nu credem ca "n-a mai vazut padurea din cauza 
copacilor" adica n-a mai vazut si trait Viata din cauza Muntelui, el 
scrie, va rog sa retineti :



"Muntele a fost numai un versant din viața mea, cellalt, mult mai 
consistent și important fiind constituit de atatea altele: familia, 
profesia, relatiile, pasiunea pentru arta si lectura, calatoriile. 
Evident, existența amalgameaza toate aceste experiente intr-un tot unic, 
in interrelatie unele cu celelalte. "



Puiu- asa ii spunem noi, prietenii romani (Nicola ii spuneau prietenii 
si coechipierii italieni ) a fost toata viata avid de cultura, de 
cunoastere. Inaintea acestei carti a scris alte doua despre cateva din 
numeroasele si lungile sale calatorii prin lume: "O privire dincolo de 
orizont" -editura Vremea 2009- un fascinant jurnal de calatorie, care ne 
poarta din cele mai inaccesibile colturi ale Africii pana in cele mai 
exotice tari ale Asiei si "Vulcani, fluvii sacre si zei de piatra" 
aparuta in 2013, ca si cea depre care e vorba acum, tot  in Colectia 
Verde a editurii RP-  note de calatorie in India si sud-estul asiatic.



A 3-a sa carte, este autobiografica si dedicata putin tineretii sale de 
elev si student, apoi  pasiunii sale pentru munte. Veti gasi cum, in 
multe situatii in Carpati, Alpi, Patagonia, Africa, Himalaya a actionat 
si ca medic. De ex. cum a plecat din Bucuresti la o urgenta 
in...Peretele Vaii Albe din Bucegi, ajungand in rapeluri la accidentatul 
Walter Kargel acum stimat nonagenar ! Eram sigur ca in carte  va relata 
doar unele din sutele, poate miile, sale de ascensiuni in Carpati si mai 
ales in Alpi si alti mari munti ai lumii.  Dar ma bucur ca la finalul 
cartii a dat o lunga lista ( ce se intinde pe opt pagini!) a 
ascensiunilor facute de-a lungul bogatei sale vieti alpine. Lista care 
probabil nici ea nu e completa, multe ture ce pentru noi ar fi 
importante, el le-a considerat modeste, simple  plimbari in natura.



Deşi ar fi putut face ascensiuni de mare dificultate, in marii si 
celebri pereti din Alpi, desi ar fi putut urca pe optmiari din Himalaya, 
nu si-a dorit  asta ca scop. A urcat munţii nu cu ambiţii, nu cu 
orgoliu, ci cu sufletul, cu smerenie. I-a urcat ca iubitor  de natura, 
de frumos, nu ca sportiv ! Dovada e si faptul ca doar cand era deja 
pensionar a realizat cA ar fi putut deveni primul roman care sa aiba in 
palmares toate cele mult dorite 82 de varfuri de peste 4.000 m din Alpi 
de pe lista UIAA.  Si a mai urcat cateva cand avea deja o varsta la care 
altii mai practica doar sahul sau pescuitul. Si nu e afectat ca mai are 
neurcate doar 5 dintre acestea.



Spre finalul cartii marturiseste: " Pe masură ce retraiesc amintirile si 
incerc sa le dau viata in scris, imi dau seama ca pot reda fapte, dar e 
greu daca nu imposibil sa reproduc si sa transmit emotiile simtite."
  Eu, citind aceasta carte si cu sufletul, nu doar cu ochii, i-am simtit 
totusi si o parte din emotii. Si sper sa simtiti  asta si voi dragi 
prieteni.



Va invitam  la lansarea cartii "Oameni si Munti". Carte din care il veti 
cunoaste pe alpinistul si Omul Nicolae Dimache, dar si pe acei multi ai 
sai "camarazi intru pasiune" cum ar spune Noica.  Va invitam sa-l 
cunoasteti, sa-l intrebati, sa-l  ascultati, sa admirati  imagini din 
cateva din acele incredibil de multe ascesiuni ale pe munte.  Iar  mai 
apoi, citind cartea, sa va dati seama de marea sa modestie, sa va 
bucurati ca ati cunoscut un astfel de Om. Sa va bucurati ca aveti in 
mana o carte care in mod sigur va va fi devenit draga si veti fi mandri 
s-o stiti  intr-un raft al bibliotecii, s-o mai deschideti din cand in 
cand ca pe o caseta cu continut pretios.

luni, 9 mai 2016

Proiectie: "Brambura prin Nepal", marti 10 mai la Cluj

Cum ne-am hotărât să plecăm? Răspunsul e atât de simplu: ne-am permis să visăm. Într-o zi, povesteam cu Rareş şi l-am întrebat:  "Dacă ar fi să mergem oriunde, unde am merge?". Nu ne-am pus nici o restricţie, nu ne-am gândit la nimic. Am visat cu ochii deschişi şi după ce am ales Nepalul ne-am dat seama că nu e imposibil. 

Vă invităm să parcurgem împreună traseul spre Everest Base Camp.


Proiecţia va avea loc în seara de marţi 10 mai la ora 20 în Amfiteatrul George Vâlsan (sala 43 de la et.1) al Facultăţii de Geografie, care se află în clădirea din dreapta când urcaţi de pe str.Clinicilor spre Institutul de Speologie.

Alexandra şi Rareş

joi, 21 aprilie 2016

Proiectie foto Safari prin Africa, Marti 26 aprilie 2016, Cluj



”Safari” atat in swahili cat si in araba inseamna ”calatorie”. Pentru mine 2015 a insemnat un an al calatoriilor. Aceasta proiectie foto este o mica parte din 2015, mai precis calatoria mea prin Africa, prin Tanzania și Zanzibar.
 Alaturi de Ștefan și Ștefania Kallos, kaka si dada am cutreierat prin tinutul massailor si al animalelor vazute de mine personal doar pe Animal Planet sau zoo. Am mai urcat un munte mult visat ce doar in documentare l-am analizat - Kilimanjaro, am socializat cu ”fight-erii” la un gongo de maramu', am gustat fructe naturale pe care le stiam doar dupa desenele de pe cutiile Tropical, am facut gratar cu localnicii - din ton, am folosit transportul in comun - Dalalala sau Tuk-Tuk, am cunoscut o alta lume...asemanatoare cu a noastra.

Va astept sa va impartasesc aceasta experienta Marti 26 aprilie 2016 orele 20:00 in Amfiteatrul George Valsan (sala 43 de la et.1) al Facultatii de Geografie, care se afla in cladirea din dreapta cand urcati de pe str.Clinicilor spre Institutul de Speologie


Un scurt promo:
https://www.youtube.com/watch?v=Ar22mR42L1k

Va multumesc!
Andreea Peter - Aghiutza

joi, 14 aprilie 2016

Ascensiuni mult dorite in Alpi-Proiectie foto, marti 19 aprilie, Cluj


"Ascensiuni mult dorite" i-am spus acestei suite de 324 imagini ce se vor derula in 44 de minute si vor fi insotite de muzica si de cateva scurte comentarii.

"...mult dorite", deoarece unele le-am reusit dupa mai multe amanari, reprogamari, obligati de conditiile meteo. Doream sa ajungem pe acele varfuri pe vreme buna, sa ne bucuram de peisajul din jur, sa-l luam cu noi pe cardurile foto, nu doar sa "bifam" in "palmares" inca niste varfuri din Alpi .

Dupa ce in 2009 parcursesem pe schiuri etapele 3-6 ale celebrei Haute-Route Chamonix-Zermatt, am aflat ca exista si o "Berner Oberland Haute Route", care incepe cu urcarea cu trenul prin renumitul tunel care serpuieste prin trupul Eiger-ului. Ruta pe schiuri mai scurta, dar combinata cu ascensiuni cu piolet si coltari pe unele dintre cele 9 varfuri de peste 4.000 m ale acestui grup montan sau pe altele sub cota asta "magica".

Am reusit s-o parcurgem abia in 2012 ( dar nu pe schiuri), urcand si pe patrumiarii Monch si pe cel mai inalt din zona- Finsteraarhorn.

Relatare detaliata:
http://www.dinumititeanu.ro/Prin-Alpii-Bernezi

In cele 3 saptamani cat am hoinarit in vara 2013 prin Elvetia, mai ales prin munti, am reusit la a 3-a tentativa sa traversam cel mai estic patrumiar al Alpilor- Piz Bernina, urcand catre el pe mult dorita, fascinanta Bianco Grat !

Relatare aici: http://www.dinumititeanu.ro/Ascensiune%20pe%20Bianco%20Grat

Proiectia  celor doua suite  va avea loc in seara de marti 19 apr. la ora 20 in  Amfiteatrul George Valsan (sala 43 de la et.1) al Facultatii de Geografie, care se afla in cladirea din dreapta cand urcati de pe str.Clinicilor spre Institutul de Speologie si caminele studentesti "de jos".

Ne veti putea insoti "Prin Berner Alpen", de la Jungfraujoch (cea mai inalta gara din Europa ! ) la Grimselpass si apoi  pe "Bianco Grat - Piz Bernina", ajungand la celebra Diavolezza  si apoi in pasul Bernina, printre si peste alte varfuri care ne-au incantat ochii si sufletele...

Doua scurte promo  aici:
Berner Alpen  : http://youtu.be/AXr2gtEwLT4
Bianco Grat -Piz Bernina: http://youtu.be/xWIi8hK-G18

Va asteptam cu acel drag ce-l avem fatza de toti iubitorii de munte, de natura, de frumos.

Dinu si Marlene MITITEANU

vineri, 8 aprilie 2016

Proiectie foto- Australia, marti 12 aprilie, Cluj


În Noiembrie 2014 am revăzut Australia după aproape 20 de ani. Am stat o lună de zile în Sydney, timp în care am avut ocazia să vizităm munții și zona de coastă din New South Wales (Noua Galie de Sud).

Venind din Europa te asteaptă o lume nouă, plante, păsări și insecte pe care nu le-ai mai întâlnit, iar oceanul crează viață în cele mai neașteptate locuri.

Imaginile vă vor conduce prin parcurile sau pe faleza din Sydney, pe cărările abrupte ale Munților Albastri, pe drumul spre Vf. Kosciuszkoși prin pădurile umede din Zona litorală.

Proiectia va avea loc in seara de marti 12 aprilie 2016 la ora 20 in Amfiteatrul George Valsan (sala 43 de la et.1) al Facultatii de Geografie, care se afla in cladirea din dreapta cand urcati de pe str.Clinicilor spre Institutul de Speologie. 

Vă așteptăm cu drag !

Ștef și Adriana

marți, 5 aprilie 2016

La "Vanatoare de branduse"


Duminica m-am bucurat de vremea buna alaturi de colegii din Clubul Alpin Roman Sectia Universitara Cluj intr-o tura prin Muntii Gilaului, intr-un peisaj montan unde vedetele au fost brandusele de primavara.


Tura a fost propusa si organizata de dl. Dinu Mititeanu si sotia sa- Marlene. Destinaţia celor 9 masini a fost micul sat Uzina, aflat la 30 km de Cluj, pe valea Someşul Rece. Planul era un circuit  pe dealurile care "îmbrăţisează" valea Bârlogu (Râşca Mică), afluent de dreapta al Someşuşui Rece. Iar ţinta principală era zona numită Sereteu, de lângă vârful Bătrâna, o păşune unde în fiecare primăvară urcă mulţi colegi de club şi sute de alţi clujeni să admire şi să fotografieze  "lanul" de brânduşe.  Am fost 37 de oameni, car-isti si cativa prieteni ai nostri:



Lucian Sătmărean, Anca Ardelean, Oti Cuibuş, Ioana Someşan, Delia Şumălean, Vali Rotar, Cosmin Constantinescu, Cornelia Ochiş, Andrei Aşchilean, Louise Tănasă, Poliana Petrică, Feri Kovesdi, Andrei Cora, Eva Veress, Tudor şi Roxana Bîrlă, Ioana Sârbu, Jeni Csakli, Andreea Cîra, Anca şi Gabriela Munteanu, Aurica Ratiu, Radu Terec, Anamaria Mircea, Alex şi Tulia Ardelean, Iulia Condriuc, Daniel Negrea, Alex Dorolţi, Alex Iacob, Zoran Pavai, Cosmina Samoilă, Teodora Oltean, Adela Hopârtean, Vlad Boerescu si cei doi organizatori.  



Am urcat prin pădure, am trecut apoi prin vestul cătunului Arsuri. Am continuat prin păsune, cu peisaj fin şi larg spre  dealurile vecine:  cuilmea Blidaru cu cătunul Pape, dealul cu satele Păltinei şi Chirileşti prin care vom trece la întoarcere,  culmea de după, mai înaltă pe care, în şaua Plopi se vede Mănăstirea, culme care e interfluviu intre izvoare ale văii Ierii ce curge apoi în Arieş/Mureş şi Valea Someşulu. Urcuşul era destul de abrupt, dar noi nu ne grăbeam. Am sărit gardurile unde nu găseam poartă ce se putea deschide. Am întâlnit mai întâi ghiocei şi floarea Paştelui. Ajunşi în zona plată a culmii, n-am continuat spre vârful Batrana (1208m), ci am coborât puţin spre dreapta, unde ne aştepta minunea: " lanul" de brânduşe.  Întâmplător se afla acolo şi nenea Viorel Dodea, proprietarul  fânaţului cu care dl. Dinu a stat mult de vorbă în timp ce colegii care nu aveau aparate foto  mâncau pe îndelete, nu în grabă ca noi, fotografii.  Locul e binecunoscut iubitorilor de munte si natura ca fiind o gradina naturala pictata in nuante mov la inceput de la sfarsit de martie şi început de aprilie, in functie de an si schimbarea dintre anotimpuri. Insa acela nu a fost singurul loc unde micutele plantute ne-au incantat privirile. Asa cum mai toti muntii isi schimba covorul vegetal in culori regale in aceasta perioada, Muntii Gilaului ne-au bucurat si ei prin peisaj si noile aparitii vegetale.



Atentia fotografilor era captata de micile plante, spre a surprinde din unghiul preferat  petalele mov scaldate in raze de soare. A fost o zi calda si placuta pentru drumetie, relaxanta si numai buna pentru a ne reincarca bateriile pentru inca o saptamana plina, in oras. Spre bucuria mea, printre manunchiurile de branduse am gasit o potroava veche ce si-a gasit acum loc acasa. Poarta noroc, nu-i asa? Si, fiindca am gasit-o la munte, sper ca norocul sa fie transpus in cat mai multe calatorii, drumetii si experiente placute prin locuri vechi sau noi.  


De la Marlene, care rămăsese ultima la brânduşe, am aflat că sosiseră acolo şi alti colegi de club: Dan Tăuţan, Cozmin şi Simona Ardelean, Diana Ciorbă, Mihaela Streza, Csaba Papp.


Am continuat apoi pe drumeagul ce  ocoleste obârşia pârâului  Barlogu  care ne duce pe curbă de nivel apoi pe culmea în care ne simţim ca în parapantă. Am admirat sătucele risipite pe culmile din jur: Râşca,   Bordeşti, Muntele Rece. Unde am  început  coborârea,  a rămas în dreapta cătunuli Dodeşti . Vedeam de acolo locurile unde-am poposit cu un an in urma, tot intr-o tura alaturi de CAR Universitar Cluj. Povestea de atunci e aici





A urmat  o coborare lunga prin catunele Paltinei şi Chirileşti, presarata cu povesti si voie buna... ca doar eram la munte, iar soarele ne zambea. Poteca ne+a scos în drumul de pe Bârlogu, putin mai sus de barajul de acumulare  al  primei hidrocentrale a Clujului, de prin deceniul  1890-1900. 



Oameni faini, munti si energie pentru miscare... sa aveti parte de ele in cat mai multe zile din  aceasta primavara! 

Text  Andreea Cîra, cu unele adăugiri ale d-lui Dinu. Foto Andreea Cîra

luni, 4 aprilie 2016

Initiere in catarare CAR U-Cluj


In frumoasa zi de Sambata 2 aprilie, am avut placerea de a participa la mini-tabara  de initiere in catarare organizata de domnul Dinu Mititeanu in Cheile Turzii.
Am plecat cu trei masini din OMV Calea Turzii putin dupa ora 8:00,  pe traseul auto cel mai scurt: din Tureni la dreapta si apoi peste autostrada in soseaua Turda - Petresti - Lita. Am intrat deci in Chei din amonte. Inainte de ora 9:00 eram deja la baza traseului “Scoala Turdeana”.


Dupa prezentarea echipamentul si a principalelor noduri, s-a montat o mansa (top rope) de 25 m, iar fiecare din cei 11 colegi, am avut posibilitatea  de a catara de mai multe ori.
Putin dupa ora 10:00, s-au alaturat grupului si fam. Constantinescu Mihai si Mihaela cu juniorii. Micuta  de numai 7 luni a stat cuminte toata ziua iar Stefi a catarat ca un adevarat alpinist. J
Mihai si Mihaela au montat inca o mansa pe traseul vecin “Pasarea Polara” si astfel am avut sansa ca unii dintre noi sa testam si un traseu mai dificil.


Apoi am invatat sa facem rapel iar la final domnul Dinu ne-a aratat in variantya cu horn a traseului, tehnica de catarare prin opozitie (spraitz) si ramonaj.
O buna parte timp, am fost acompaniati de simpaticul si experimentatul salvamontist “Toto” care ne-a binedispus cu glumele si povestioarele sale, dar care ne-a si aratat  diverse noduri (Prusik si altele)  si ne-a explicat utilizarea lor.


La intoarcrea spre masini, am eliberat Cheile de o parte din gunoaiele aruncate de "porcus turisticus". La curatenia  generala (pentru cata vreme ?) de joi 7 aprilie organizata de Consiliul Judeten, pe langa voluntari din alte ONG-uri clujene si turdene, vor participa si colegi de club !
A fost o zi superba, cu vreme superba si cu niste oameni de nota 11!
Multumesc in mod special domnului Dinu pt ideea de a organiza aceasta initiere, sarbatorindu-si dupa cum ne-a marturisit cu 4 zile mai devreme a 48-a aniversare de cand, tot in acest traseu, s-a catarat prima data legat in coarda si a facut primul sau rapel !   Multumim  si experimentatilor cataratori  Mihai si Mihaela, care ani in sir erau principalii organizatori de doua ori in fiecare  an(primavara si toamna)  a unor astfel de tabere de initiere in locatii diferite.


Instructori:  Dinu Mititeanu, Mihai si Mihaela Constantinescu, C .Totezan (Toto).
Participanti:  Florina Vasile, Ioana Muresan, Emilia Veresezan, Cosmina Gabor, Jeni Csakli, Andrei Cora, Tudor Birla, Ionut Bundea, Vlad Radutac,  Alex Dorolti, Alex Iacob.
Vremea a fost faina. Dimineata putin rece, dar dupa ce iesit soarele de dupa impresionantul Turn Ascutit, a trebuit sa ne mai dam jos din "cojoace".
Stim ca  duminica, vreo 30-35 de colegi de club si cativa prieteni ai unora dintre ei, vor merge in "tura brandusie", nu departe se satul Arsura de pe versantul drept al vaii Somesul Rece. Fanatul Sereteu, unde de ani buni , zeci de colegi de club si sute de alti clujeni iubitori de natura, de flori, de liniste, de Frumos isi incanta ochii cu milioanele de branduse de acolo si apasa des pe declansatoarele aparatelor foto ! Scurta dar impresionanta suita foto "Un ha" (hectar) prezentata de colegul Dan Tautan marti 29 martie inainte de Adunarea Generala a Clubului, este probabil un motiv in plus ca numarul celor inscrisi pentru tura asta sa fie asa de mare.
Amintindu-ne si de numeroasele ture de iarna in Retezat, Sureanu, Vladeasa, Muntii Rodnei, Suhard si altimunti, cu schiuri  de partie sau mai ales de tura, cu bocanci, coltari, pioleti,  rachete,  ne bucuram ca facem parte din acest club de adevarati iubitori de munte, unde noi, incepatorii avem ce si de la cine invata, putem face ture de dificultate crescanda si  in siguranta !
Ture frumoase oriunde veti merge!
Text si foto: Ionut Bunea

joi, 31 martie 2016

Tour du Cervin, proiectie foto 5 aprilie 2016, Cluj


In Alpi ,in jurul multor varfuri inzapezite si vara, exista trasee consacrate, marcate, in circuit. Li se poate da roata  pe poteci si prin peisaje similare cu cele din Carpati. Putini montaniarzi au auzit de TC. Dar mai toti stiu cate ceva despre TMB- Tour du Mont Blanc, pe care l-au parcurs si romani, mai ales una din variantele de alergare. Circuitul clasic, cel de marsaluit , l-am  parcurs si noi in 2014.(http://www.dinumititeanu.ro/TMB%201).

 In 2015 am parcurs unul similar ca distanta - peste 170 km si diferenta de nivel  +10.000 m, dar mai putin cunoscut si mai putin parcurs: Turul celui mai frumos munte din Europa: Matterhorn/ Le Cervin/ Il Cervino.  Care TC (TOUR  du CERVIN), nu  înconjoară doar Matterhornul, iar acesta nu este in centrul "cercului" cum este oarecum Mont Blancul pentru TMB. 

Forma generala a circuitului - inaugurat in 2002- este o elipsa, desigur cu contur neregulat, iar Matterhornul e spre capatul sudic al acestei elipse. Acolo, langa oraselul Cervinia, circuitul e mai aproape de El. Elipsa cuprinde si alte mari varfuri aflate la nord de Matterhorn: patrumiarii Dent d'Herens, Dent Blanche, Obergabelhorn, Zinalrothorn, Weisshorn, Bishorn si alte varfuri mai mici. Şi TMB inconjoara nu doar Mont Blancul, ci si alti patrumiari vecini si varfuri de 3000 m...

Spre deosebire de TMB,  care nu are zone cu mers pe ghetari  si nici pas-uri de peste 3.000 m, TC are si doua zone pe ghetari  si  4 pas-uri peste 3.000 m (dintre cele noua !) cel mai inalt  fiind Paso di Teodulo - 3.316 m,  primul dupa plecarea din Cervinia. Din el se coboara in Elvetia, spre Zermatt- Randa. Iar prin Col Colon- 3.082 m, se trece din Elvetia inapoi in Italia. 

La fel ca pe TMB, si pe TC noi am dormit in cort (sase nopti), doar o noapte intr-o cabana.  

Veti vedea in Prologul proiectiei, ca de fapt am facut doua  tururi ale Matterhornului: in iulie 2015 turul  clasic " Il Giro del Cervino" - 173 km cu +10.500 m diferenţă de nivel, iar in cele 10 veri anterioare un altfel de tur, mult mai larg:  am admirat si fotografiat inconfundabila Fascinanta Piramida http://www.dinumititeanu.ro/Matterhorn-Fascinanta-piramida   de la diferite distante si din diferite directii, din diverse locuri si  de pe alte mari  varfuri din Alpi.

Proiectia "Tour du Cervin" va avea loc in seara de marti 5 apr. la ora 20 in  Amfiteatrul George Valsan (sala 43 de la et.1) al Facultatii de Geografie, care se afla in cladirea din dreapta cand urcati de pe str.Clinicilor spre Institutul de Speologie si caminele studentesti "de jos".  Durata suitei :40 minute.

Va asteptam cu dragul ce-l avem pentru toti iubitorii de munte !

Dinu si Marlene Mititeanu