luni, 11 mai 2009

Haute Route. Tura nevisata, tura realizata

Nici macar pe bocanci, darmite pe schiuri ! Acum- pentru mine si Marlene- Haute Route este "cireasa de pe tort"-ul nostru montan.Voi face o relatare mai ampla, voi posta imagini. Acum doresc doar sa fac un scurt rezumat si sa imi indeplinesc datoria de a aduce cateva multumiri:
- lui Mihai Pupeza - care a avut ideea si a fost motorul , organizatorul care ne-a ajutat cu harti si documentatie, cu retineri de locuri la cabane si reprogramarea lor, cu asigurare pt. elicopter, cu mici cumparaturi care ne-au facut tura mai usoara. Tot el ne-a mijlocit o placuta si gratuita cazare timp de 5 nopti in Courmayeur, in vila de protocol a firmei "Grivel-Mont Blanc"
- lui Eugen Popescu - cel care ne-a dus si readus in conditii excelente de confort si siguranta pe noi doi, pe Cezar Manea si muntele nostru de bagaje si ne-a coplesit cu multe gesturi amabile,
- lui Puiu Dimache din Roma, care ne-a fost un excelent ghid pe Haute Route, competent, prudent si dornic si el sa terminam tura,
- lui Adi Iordan din Lyon care a fost alaturi de noi in "perioada italiana" a antrenamentelor si aclimatizarii, care ne-a impartasit din experienta sa in ture la peste 3.000 m .
- lui Cezar Manea care in drum spre casa ne-a oferit o excelenta zi de odihna si relaxare in casa fiicei sale dintr-o superba statiune de langa Innsbruck,
- britanicului Ed Jackson , bun prieten si camarad de ture al lui Mihai, cel mai tanar si mai neobosit din "trupa",
- veteranului italian Vieri - vechi camarad de ture al lui Mihai si al lui Puiu- pentru incercarea de a ne insoti ....

Regretam ca doar 5 din cei 9 am ajuns pana la final, adica la Zermatt.Regretam ca din cauza pericolui de avalanse, n-am putut parcurge si primele doua etape din cele sase ale rutei clasice franco- elvetiene.(exista si una franco -italiana de 9 zile - Chamonix-Cervinia si varianate ale fiecareia- usor de gasit si studiat cu Google). Am "sarit" asadar peste etapa 1-Argentiere- Trient Hut si etapa 2- Trient Hut- Champex. Caci chiar pe acel tronson au fost atunci avalanse cu victime. Adi Iordan ne poate da link-ul unde sa citim relatarea tragediei in care a fost implicat si ghidul unui grup si cabanierul de la Trient care l-a salvat....Dar am compensat asta cu turele realizate in cele 4 zile de aclimatizare, urcand si cu mijloace mecanice, dar si pe "foci" si apoi facand coborari de vis si pe partii amenajate dar "hors-piste" . In prima zi in Franta, pe ghetarul Argentiere - apoi in 3 zile in Italia, din Breuil-Cervinia pe Breithorn -vest 4.165m, in pasul Teodulo- 3.317 m si in pasul Serena- 2.547 m

Practic am parcurs doar etapele 3-6 din ruta clasica, intrand in traseu pe la Bourg St.Pierre 6 mai: Bourg Saint Pierre- cabana Valsorey- 6 ore,7 mai: cabana Valsorey- cabana Vignette - "comprimand" etapele 4-5 intr-una singura de 13 ore:, 'sarind peste cabana Chanrion.
8 mai : cabana Vignette- Zermatt- 12 ore.

Rezum in cateva idei ce m-a impresionat mai mult in tura asta:- prietenia care ne-a unit pe cei 9 membri ai echipei ( 7 car-isti); unii nu ne vazusem sau doar o data- pana atunci,- lunga coborare pe schiuri de la 4.165 (de pe Breithorn-vest) pana in parcarea din Cervinia-2.050 m !,- ziua de antrenament prin zapada intacta si intr-un decor de neuitat de pe Val Serena,- ultima, mult dorita si "interminabila" coborare de 3 ore din Col de Valpelline- 3.562 m pe ghetarii Stockji, Tiefmatten si Zmutt, adica pe langa fascinantul Cervino-Matterhorn -avandu-l la inceput in fata noastra, apoi in dreapta si in final ramanand in urma . Nu se poate uita acea "evolutie" in viraje printre praguri glaciare, seracuri, crevase si nici avalansa ce a cazut in spatele nostru din ghetarii atarnati de celebrul Perete Nordic.
Ne bucuram ca DVA-urile le-am folosit doar ca antrenament si ca ca am folosit doar o data o sonda de avalansa , doar ca atela de consolidare a schiului ce i s-a rupt Marlenei cu cca 1/2 ora inainte de a a ne pune schiurile pe rucsaci .
Ne bucuram ca vremea a tinut cu noi: dupa multe zile in care pe sus a nins, a reaparut soarele cand noi am sosit la Chamonix si ca prognozele sumbre s-au adeverit doar cand ne sarbatoream reusita cu cate o bere pe o terasa din Zermatt.

Va dorim tuturor sa aveti parte de bucurii similare,
Dinu si Marlene Mititeanu

Niciun comentariu: