vineri, 29 ianuarie 2010

Concursul

Text: Cristi Chira
Foto: Cipri Stoica

Plecam din cluj sambata dimineata tarziu, foarte tarziu, nici nu credeam ca mai ajungem la timp.Drumul mizerabil Luna-Baisoara( multumim Bechtel) ma face sa conduc prudent;dupa o ora ajungem in statiune;frigul ne ia in primire de la primul pas.Prieteni peste tot pe la masini prin jurul cabanei ocupati cu echiparea,inscriere a, pupaturi...ne punem la povesti la un ceai, startul mai poate astepta.



Pe la 11 ne adunam totusi pe partie sa pornim in cursa( ce interesant suna-cursa). Am venit hotarat sa fac o plimbare pe skiuri in compania prietenilor, sa povestim,mai pozam, sa ne bucuram de week-end,de iarna,de vremea buna ce se anunta.Cand vad atata lume cu ski de tura la un loc, cand simt energia si forfota concurentilor astept nerabdator sa pornesc in primul meu concurs( si frigul ma cam impinge sa nu stau) 3-2-1-start puhoi de "clantanituri de legaturi",o masa de schiori se arunca in sus spre partie( deobicei in jos).Ce senzatie ciudata ma ia pe sus,ma impinge inainte cu toata viteza (abia il mai aud pe Mako in spate- stai ma unde te grabesti?) Acum stiu nu pot sa stau,sunt in concurs,sunt dus de val,atmosfera e nemaipomenita( oare cum e la un maraton cu sute sau mii de participanti? ...)

Treptat multimea se rasfira, urcusul se simte, imi gasesc un ritm cei drept cam alert dar merge.la intrarea in padure un organizator face poze(sa ne identifice mai usor daca ne pierdem prim munti-glumesc) .Incerc sa tin ritmul dar e un pic cam tare pentru mine;realizez doar acum ca nu m-am antrenat deloc,nu stiu cum sa ma echipez(deja fierb) nu am idee ce e aia tactica de concurs.nu imi cunosc organismul,oare pot sa merg asa incontinuu fara pauza,fara sa admir peisajul, fara sa ma uit prin jur ...mai o poza ,mai o gluma, ce traseu e asta?



Urc din greu, ma mir ca ma tin puterile,il ajung pe Mihnea;mai respir un pic;trec in fata si realizez ca nu pot povesti din mers, nu am suflu sa urc si sa vorbesc in acelasi timp( cum credeam) urc.Inainte de ultima panta de pe Buscat un organizator ma intreaba "mai sunt in spate?"-ce inspirat e asta ce incurajare pentru mine;ma ambitionez-trag la deal, traseul e superb; il cunosc bine;am "scormonit" de multe ori cu prietenii muntele asta in toate anotimpurile. O silueta apare si dispare printre brazi,hopa mai ajung din urma unul,nu-i rau! dupa o vreme depasesc; imi place; un pic altfel ca la auto, dar mult mai civilizat,oamenii trag dreapta si nu maresc viteza. Vine si zona de platou al Buscatului parca-i mai bine dar ce frig e si trage si vantul; ceata; ce vreme.... ce caut aici? halo nu e nimeni pe aici unde ati disparut cu totii Se ridica putin ceata si vad multi concurenti in fata la cativa zeci de metri-imi da aripi-hai ca pot si altii se chinuie pe aici pe vremea asta. Prima "descalecare" la telescaunul de pe Buscat;mainile ingheata rapid;ma grabesc.Nu mai inchid legaturile si cobor, ce senzatie, parca sunt prima oara pe skiuri,musculatura incordata,schiez jalnic nu ma vede nimeni, nu ma vad nici eu.... coborare usoara mai trag sufletul,,cine stie ce o sa ma mai astepte.

La Sesul Cald ii ajung pe Laci si pe Claudiu, punem pieile repede, dam la deal pe drumul militar imi caut un ritm; merge; ma tin dupa Laci( pastrez distanta regulamentara) Oare cum e sa ai crampe musculare in timpul unui astfel de concurs? nu vreau sa stiu-dar parca ma astept la ele in orice clipa.Cand ma simt si eu ok cat de cat, surpriza: Laci descaleca-jos pieile.Nu-mi vine sa cred! il intreb de vreo 3 ori( cred ca l-am enervat) abia acum incepe distractia; o prima proba tehnica; ma stoarce, ma enerveaza parca-mi vine sa pun la loc pieile da astea-s regulile; trec de bifurcatia traseelor( incepatorii fac stanga) si incep sa alunec usor--wow ce fain; nu mai dau din bete! super; ocolesc un bradut prin viteza si zbang... trag o tranta zdravana la un hop mai pronuntat pe care nu il vad sunt ocupat cu alunecarea ( legaturile sunt defacute) Ma adun rapid si-l ajung din nou pe Laci la a 3-a "descalecare" pornesc sustinut in urcusul pe Muntele Mare; nu-mi permit nici un respiro; oare asa e la concurs? habar nu am dai-inainte.



Stiu cam pe unde sunt dar nu vad nimic. imi sterg sudoarea de pe fata dar surpriza sprancenele sunt inghetate bocna la fel si parul si banderola. Pe la jumatatea pantei ma depaseste Laci si nu-l mai vad decat la cabana;trebuie sa fac o pauza sa beau ceai sa iau ceva dulce sunt epuizat si am inghetat; ce loc mi-am gasit- unde sufla vintul mai tare iau gore-texul ma depaseste unul si dupa citiva metri dispare in ceata;energizantul isi face efectul, prind puteri, lumina filtrata de nori e stranie dar superba; merg pe plat si nu e nimeni in jur, tipenie; iar descalecam; oare cat or sa mai tina pieile astea? Cobor, mai odihnesc plamanii dar picioarele nu, sunt prea incordate; ce ciudat nu simt placerea coborarii ii bai iar am uitat desfacute clapele si legaturile;dau viteza si ajung ceva oameni la un nou punct de montare a pieilor; alimentez rapid cu energie-alta viata; dar pieile nu se mai lipesc; le vorbesc frumos; ma asculta.

Pornesc,depasesc citiva schiori linistiti,cred ca sunt de la tura scurta.Ajung la un nou post iar descalecam ..m-am saturat de atatea opriri! parca prea dese; coborare usoara ma grabesc...spre ce? nu vad unde trebuia sa punem ultima data pieile incepe urcusul pe Pietrele marunte, ceata; ma chinui intr-un tirziu realizez ce prostie fac- ma opresc, pun pieile( prea se apropie cei din spate iar eu nu inaintez deloc) Urc rapid, sus iese soarele;in sfirsit o coborare pe lumina mai vad cite ceva; peisaj superb-- brazii garboviti de nea imi ademenesc privirea; cobor usor trec din nou pe la sesul cald, depasesc 2 schiori( nu o recunosc pe catalina);aici incepe greul proba tehnica; nu am inteles ce au vrut sa zica la explicatiile din cabana inaintea startului dar acum pricep, nu o sa uit.Schiez de ma dor mainile aplic toate tehnicile stiute si exersate in 30 de ani de ski tot degeaba, inaintez ca un melc, sunt varza.; din spate se apropie iliuta; nu se poate sa ma dau batut acum pe final; nu stiu cat mai e da trebuie sa tin ritmul;E soare, gata cu ceata, gata cu frigul dar gata si energia mea...toata, doar vointa de a incheia cursa mi-a ramas. Apropo de cursa eu cu cine concurez? doar cu mine sa vad ce pot sa ma descopar; ideea e sa ajungem amandoi deodata la finish sa nu ma adune astia cu farasul de pe drum.

Dau din bete cat pot,nu mai simt mainile doar o durere; in fata un tip sta la soare, se bronzeaza... asta da week-end liniste ,tihna relaxare... nu ce fac eu! la un moment dat tasneste si dispare dupa brazi cu o viteza de invidiat( cred ca are baterii solare)
gata si cu proba tehnica incepe coborara mult asteptata dar nu gust, sunt cu muschii beton, nu ma mai asculta, nu-mi tihneste; dau viteza ,portiunea finala o parcurg cu energie din afara ca in mine nu a mai ramas nimic; vad banerul de finish aud voci, incurajari, hai hai ...asta fac de cateva ceasuri voi unde erati?si ....gata ma opesc! nu-mi vine sa cred ca s-a terminat; stau ca un tamp in varful partiei;sunt ud tot, epuizat si nu stiu ce sa fac ( doru iuga ma trimite la cabana sa nu ma racesc) il astept pe mihnea dar parca numai nu mai vine; oare ma mai tin picioarele sa cobor partia asta, om vedea; prea s-a terminat brusc totul; am functionat ca un robot si nu gasesc butonul off.

Treptat imi revin, cobor povestesc cu mihnea, e ok Am terminat primul meu concurs ce ciudat, parca am fost in transa 3 ore 45 min Nu stiu daca imi plac concursurile, inca nu-mi dau seama, sunt prea mic pentru asta; aud ca primul a ajuns in mai putin de 2 ore ....e tot OM vreau sa-l vad cum arata?!!!

Toata dupa masa si seara am petrecut-o in compania prietenilor si ne-am simtit excelent cu totii Asta da , asta imi place si pentru asta am venit la Baisoara; partea cu concursul cred ca am luat-o prea in serios acolo pe zapada, poate a fost o mica ....scapare.

Versiunea lui Cipri Stoica o gasiti aici: http://cipris.ro/cupa-muntele-mare-la-schi-de-tura-editia-a-5-a/

Niciun comentariu: