luni, 13 decembrie 2010

Dand roata Barlogului


Ideea acestei ture  de o zi au avut-o dl.Dinu si Marlene, care au anuntat ca mai pot duce 3 persoane.  Si pana la urma am fost 13 cu 3 masini : Dinu, Marlene, Cristina Jurcovan, Mara, Dan, Dia, Severus, Adi Boloveschi, Razvan Ilies, Alina Cirja, Dan Jecan,  Raluca Lupu si eu (Laura Giurgea).

Traseul propus si efectuat: o plimbare lejera pe dealuri,  prin catunele Chirilesti, Paltinei, Arsura, cca 5-6 ore.Debutul turei per pedes la  30 km. de Cluj, pe valea Somesul Rece, in  catunul  numit acum Uzina, cu cca 2 km amonte de Gura Rastii (locul de unde se desprinde spre stanga drumul prin Muntele Rece -Matesti  ce urca  spre Manastirea Plopi.)    Traseul e un circuit  pe dealurile care flancheaza valea  Barlogul (Rasca Mica) , afluent de dreapta al Somesului Rece.    Intalnirea finala era la 8.30 la benzinaria OMV de pe Calea Floresti, unde  Alina si-a lasat masina, caci una era in plus.

In Uzina lasam masinile pe marginea drumului, o parte din noi isi pun parazapezile. Zapada, aici jos e numai de vreo 10 cm. Mergem inapoi cca 200 m si apoi urcam spre dreapta pe drumul care insoteste valea Barlogu  pana la barajul construit prin 1895 (ne spune dl.Dinu) pentru prima hidocentrala electrica a Clujului. Urcam povestind. La un moment dat dl.Dinu isi da seama ca  trebuie sa ne intoarcem, deoarece trecuseram de poteca ce pleaca discret spre stanga, chiar din dreptul barajului si care e o scurtatura a drumului vechi al catunului Chirilesti. Catun in care au aparut cateva case de vacanta.  Mergem cu voie buna, eu una ma mir cat de senin si frumos e, nici un nor pe cer. Unde e vremea proasta cu care ne amenintau prognozele?
Mai sus zapada e un pic mai mare dar nu pune probleme supra-pantalonilor care au fustita, asa ca nu folosesc deloc parazapezile. Ajunsi in culme, cotim pe ea spre dreapta, avand  o priveliste larga in toate directiile ; spre stanga catre valea Rasca si dealul de vivavi, spre dreapta , dincolo de Barlogu e satucul Arsura prin care vom cobori, spre inapoi e dealul Corabia , valea Somesului Rece si dincolo de ea  "muntii"  Ijar si Blidaru, catunul Pape.  Continuam  pe drumuri de basm, cu zapada necalcata in mare parte, si curata, cu dealuri line ce sprijina un cer albastru de cristal si temperaturi ce cam pisca din obraji si nasuri, mai ales la umbra. La un moment dat ajungem intr-o padurice cu zapada inghetata pe toata vegetatia din jur, spre fericirea fotografilor (a tuturor, pentru ca toti aveam aparate la noi).... Winter wonderland, asta era cantecul care m-a insotit in toata iesirea asta. Incet incet vine iarna si la noi, speram sa avem in curand zapada si de ski.

La ora  16 eram inapoi la masini.  Am avut parte de toate: soare si vant bland, temperaturi sub 0, conversatii faine si momente amuzante (Adi s-a dat cu sacul pe zapada de mai multe ori), lectii de geografie in teren, poza de grup inedita, peisaje ca desprinse in povestea "Craiasa Zapezilor". O sambata perfecta care s-a incheiat cu o masa la Casa Vikingilor.
 

Un comentariu:

Adrian H. spunea...

Superba relatarea..:)Felicitari pentru frumoasa tura...
Data viitoare nu o voi rata..:)