vineri, 18 martie 2011

Martie, in Fagaras...

E marti si agitatia legata de subiectul "Ce facem in weekend" incepe.. Avem deja o optiune: tabara clubului de la Valea Blaznei. O ocazie buna de a (re)intalni multi colegi de club, de a revedea Rodnei, de a asista la "cursurile" domnului Dinu... Dar iata ca suna Akos si ne povesteste planurile lui de weekend. Impreuna cu Dan Caba isi continua visul de escaladare al varfurilor de peste 2500 si weekendul urmator avea sa fie rezervat "acoperisului Romaniei": Vistea-Moldoveanu! Cum sa refuzi asa ceva?! Asa ca incepem pregatirile iar sambata dimineata plecam din Cluj la ora 4.30 cu directia: orasul Victoria, catunul Vistisoara. Din Sibiu "largim randurile" iar la ora 8.45 punem rucsacii in spinare si incepem sa urcam la deal. Pentru accesul in creasta Akos si Dan au propus Valea Vistei Mari. La baza traseului intalnim un grup care vroia sa urce Muchia Zanoaga. Ne uram drum bun si speram sa ne intalnim sanatosi inapoi la masini.

Echipa: Clujenii: Akos, Vlad, Voichita, Raluca, Szabi
Mediesenii: Dan, Corina, Christine si Oana



Valea Vistei avea sa fie un trase lung, un forestier destul de noroios la inceput dar care ne-a permis repede sa trecem pe schiuri. Urma sa urcam o diferenta mare de nivel pana in Portita Vistei. Marcajul triunghi rosu ne conduce de pe un mal pe celalalt,traversam cateva punti. Nu ne grabim pentru ca stim ca e un drum lung si mergem in ritmul pedestrilor (Oana si Szabi). La limita padurii am intalnit noul refugiu salvamont, in stare foarte buna.



La cateva minute am facut o binemeritata pauza de masa, condimentata de vizibilitatea perfecta spre creasta, muchia Zanoaga, muchia si Varful Vistea ce strajuia mandru pe un cer senin, fara nici un nor.





Urcam prin caldarea vasta, soarele ne topeste incet.



Ajungem repede la baza urcarii finale spre Portita. Punem schiurile pe rucsaci si luam coltarii si pioletii. Baietii stabilesc un plan de bataie si incepem urcusul. Portiuni de zapada "buna" alterneaza cu portiuni de zapada foarte moale, in care inotam
pana la brau. Cateva pasaje mai grele sunt trecute usor sub atenta supraveghere a baietilor. Soarele incepe sa se retraga asa ca incepem si noi sa acceleram ritmul si curand iesim in creasta. Nici o cornisa care sa ne puna probleme! In cateva minute ajungem la refugiu. Urmeaza o cina lunga si povesti "la gura sobei". Duminica dimineata Akos da trezirea. Vremea e in continuare superba, nici un nor, vizibilitatea e excelenta! Ne mobilizam si incepem urcarea spre Vistea.



Zapada e destul de buna, inaintam repede.



Sus pe varf, feerie! Negoiu, Lespezi Caltun se dezvaluie.. Urlea, Dara, locuri colindate in vara in tura "Fagarasii mai altfel".. se vede foarte bine si casuta din poiana Zanoaga si ne gandim la grupul intalnit sambata, pe unde au ajuns oare?!



Baietii si fotograful oficial (Corina) pornesc spre Moldoveanu.








Noi ne multumim sa ii urmarim, sa facem poze, sa contemplam peisajul de vis.



Ajung repede la tinta finala de unde Akos (singurul care si-a dus schiurile pe varf) isi alege un culoar si in 3 minute e jos!


Restul abordam ruta cunoscuta.


Pe coborarea din Portita zapada e mai proasta decat sambata, vantul sufla puternic.







Unde panta se indulceste punem schiurile si speram sa ne bucuram de o coborare lunga si frumoasa... Lunga a fost, frumoasa... mai putin, din cauza alternantei zapada cu crusta, zapada foarte inghetata, pulvar. Totusi, sub un "bax" de cazaturi.... Coboram repede spre masini, atmosfera e calda si prieteneasca.. descoperim ca avem multi prieteni comuni cu Dan iar Christine s-a inscris deja la Maraton Apuseni.. E mica lumea, mare e doar Moldoveanu!



A fost o tura frumoasa, am avut noroc de o vreme incredibila, Fagarasii ne-au rasplatit cu panorame superbe! Multumim! Multumiri si baietilor pentru incurajari, Corinei pentru energizante, felicitari pedestrilor Oana si Szabi pentru efortul titanic depus!

Relatarea lui Dan o puteti citi aici.

Un comentariu:

Mircea spunea...

Mama mama, ce perspectiveee !!!