marți, 5 aprilie 2016

La "Vanatoare de branduse"


Duminica m-am bucurat de vremea buna alaturi de colegii din Clubul Alpin Roman Sectia Universitara Cluj intr-o tura prin Muntii Gilaului, intr-un peisaj montan unde vedetele au fost brandusele de primavara.


Tura a fost propusa si organizata de dl. Dinu Mititeanu si sotia sa- Marlene. Destinaţia celor 9 masini a fost micul sat Uzina, aflat la 30 km de Cluj, pe valea Someşul Rece. Planul era un circuit  pe dealurile care "îmbrăţisează" valea Bârlogu (Râşca Mică), afluent de dreapta al Someşuşui Rece. Iar ţinta principală era zona numită Sereteu, de lângă vârful Bătrâna, o păşune unde în fiecare primăvară urcă mulţi colegi de club şi sute de alţi clujeni să admire şi să fotografieze  "lanul" de brânduşe.  Am fost 37 de oameni, car-isti si cativa prieteni ai nostri:



Lucian Sătmărean, Anca Ardelean, Oti Cuibuş, Ioana Someşan, Delia Şumălean, Vali Rotar, Cosmin Constantinescu, Cornelia Ochiş, Andrei Aşchilean, Louise Tănasă, Poliana Petrică, Feri Kovesdi, Andrei Cora, Eva Veress, Tudor şi Roxana Bîrlă, Ioana Sârbu, Jeni Csakli, Andreea Cîra, Anca şi Gabriela Munteanu, Aurica Ratiu, Radu Terec, Anamaria Mircea, Alex şi Tulia Ardelean, Iulia Condriuc, Daniel Negrea, Alex Dorolţi, Alex Iacob, Zoran Pavai, Cosmina Samoilă, Teodora Oltean, Adela Hopârtean, Vlad Boerescu si cei doi organizatori.  



Am urcat prin pădure, am trecut apoi prin vestul cătunului Arsuri. Am continuat prin păsune, cu peisaj fin şi larg spre  dealurile vecine:  cuilmea Blidaru cu cătunul Pape, dealul cu satele Păltinei şi Chirileşti prin care vom trece la întoarcere,  culmea de după, mai înaltă pe care, în şaua Plopi se vede Mănăstirea, culme care e interfluviu intre izvoare ale văii Ierii ce curge apoi în Arieş/Mureş şi Valea Someşulu. Urcuşul era destul de abrupt, dar noi nu ne grăbeam. Am sărit gardurile unde nu găseam poartă ce se putea deschide. Am întâlnit mai întâi ghiocei şi floarea Paştelui. Ajunşi în zona plată a culmii, n-am continuat spre vârful Batrana (1208m), ci am coborât puţin spre dreapta, unde ne aştepta minunea: " lanul" de brânduşe.  Întâmplător se afla acolo şi nenea Viorel Dodea, proprietarul  fânaţului cu care dl. Dinu a stat mult de vorbă în timp ce colegii care nu aveau aparate foto  mâncau pe îndelete, nu în grabă ca noi, fotografii.  Locul e binecunoscut iubitorilor de munte si natura ca fiind o gradina naturala pictata in nuante mov la inceput de la sfarsit de martie şi început de aprilie, in functie de an si schimbarea dintre anotimpuri. Insa acela nu a fost singurul loc unde micutele plantute ne-au incantat privirile. Asa cum mai toti muntii isi schimba covorul vegetal in culori regale in aceasta perioada, Muntii Gilaului ne-au bucurat si ei prin peisaj si noile aparitii vegetale.



Atentia fotografilor era captata de micile plante, spre a surprinde din unghiul preferat  petalele mov scaldate in raze de soare. A fost o zi calda si placuta pentru drumetie, relaxanta si numai buna pentru a ne reincarca bateriile pentru inca o saptamana plina, in oras. Spre bucuria mea, printre manunchiurile de branduse am gasit o potroava veche ce si-a gasit acum loc acasa. Poarta noroc, nu-i asa? Si, fiindca am gasit-o la munte, sper ca norocul sa fie transpus in cat mai multe calatorii, drumetii si experiente placute prin locuri vechi sau noi.  


De la Marlene, care rămăsese ultima la brânduşe, am aflat că sosiseră acolo şi alti colegi de club: Dan Tăuţan, Cozmin şi Simona Ardelean, Diana Ciorbă, Mihaela Streza, Csaba Papp.


Am continuat apoi pe drumeagul ce  ocoleste obârşia pârâului  Barlogu  care ne duce pe curbă de nivel apoi pe culmea în care ne simţim ca în parapantă. Am admirat sătucele risipite pe culmile din jur: Râşca,   Bordeşti, Muntele Rece. Unde am  început  coborârea,  a rămas în dreapta cătunuli Dodeşti . Vedeam de acolo locurile unde-am poposit cu un an in urma, tot intr-o tura alaturi de CAR Universitar Cluj. Povestea de atunci e aici





A urmat  o coborare lunga prin catunele Paltinei şi Chirileşti, presarata cu povesti si voie buna... ca doar eram la munte, iar soarele ne zambea. Poteca ne+a scos în drumul de pe Bârlogu, putin mai sus de barajul de acumulare  al  primei hidrocentrale a Clujului, de prin deceniul  1890-1900. 



Oameni faini, munti si energie pentru miscare... sa aveti parte de ele in cat mai multe zile din  aceasta primavara! 

Text  Andreea Cîra, cu unele adăugiri ale d-lui Dinu. Foto Andreea Cîra

Niciun comentariu: