de Dinu Mititeanu
Am revenit cu bine acasa dupa o tura dura pe creasta inzapezita a Pietrei Craiului. S-a terminat cu bine datorita excelentei tarii psihice si concentrarii celor sase coechipieri ai mei. Le multumesc pentru asta. Am fost constient de la plecare ca vor fi momente riscante, a caror depasire se va datora fiecaruia in parte. Regret ca sambata am avut acele conditii dure, un coctail de ceatza deasa, vant, ace de gheatza ce ne bombardau ochii (nu era bine nici cu ochelari si nici fara !). Dar ma si bucur ca cei ce m-au insotit au cunoscut si aceasta fatza a Muntelui acasa, sa n-o intalneasca prima data in marii munti ai Europei, Americii sau Asiei. Cred ca s-a invatat ca fiecare pas conteaza, fiecare priza, fiecare gest. Am mers mult primul, caci asta era datoria mea, dar i-am lasat si pe coechipieri sa vada cum e cand ai in fatza acel necunoscut si nevazut...
Cititi continuarea aici: http://vx.ro/dinumititeanu/capriciile-craiesei
Mai multe imagini aici: http://outdoors. webshots. com/album/ 562817153LfnPCl
marți, 18 martie 2008
Capriciile Craiesei
Categorii:
carpati,
iarna,
ture colective
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu