Patru zile prin Ciucaș

 Varietatea peisajului și atmosfera de liniște din Ciucaș ofera condiții prielnice pentru o stare sufletescă de relaxare și liniște interioară. Înălțimea culmilor este de puțin sub 2.000 m iar relieful mai blând cu forme rotunjite, nu te provoacă asemeni altor munți mai înalți însă te surprind plăcut. În Ciucaș găsim liniște și frumusețe.

 Deși tema turei planificate la sfârșit de iulie a fost “Cheile din Ciucaș” am reușit să parcurgem o bună parte a masivului astfel că pe lângă chei am ales sa parcurgem multe culmi, atât pe poteci cât și în afara lor. Ciucașul ne-a primit cu multe surprize nesperate iar vremea a picat manușă în fiecare zi, nu ne-a fost cald, nici frig, nu ne-a prăjit soarele și nici nu ne-am udat.

 Un grup de colegi și invitați ne-am regrupat joia seara în Poiana Muntele Roșu unde am ales să montăm corturile în prima noapte. Prima zi am parcurs Culmea Gropșoarele-Zăganu cu o abatere din marcaj pe Piscul Gropșoarele în zona turnurilor din golul alpin. A urmat apoi coborârea pe V. Pârâului Sec pe sub Colțul Vânătorului până în Poiana Văii Stânii unde am ales un loc singuratic și deosebit de plăcut pentru tabăra de corturi timp de două nopți.

 A doua zi, sâmbăta, am parcurs o distanță mai lungă cu bagaje ușoare, am început cu Cheile Pârâului Alb și Cheile Mici ale Pârâului Alb urmate de o ascensiune în Culmea Șuvițelor. A urmat o parcurgere dus-întors a culmii Șuvițelor și Culmea Stâncoasă în care am explorat forme specifice cu turnuri și ace de o parte și alta a culmii. Odată întorși am ales să ne transferăm în Curmătura Stânii pe Culmea Albele pentru o vedere de ansamblu a masivului deși am fi avut încă două culmi pe care am fi putut scurta drumul spre intrarea în Cheile Văii Stânii, care a reprezentat calea de întors în tabăra de corturi.

Cheile Văii Stânii reprezintă un canion îngust cu pereți verticali care poate fi parcurs fără a intra prin apă, firul de apă fiind prezent doar în a doua parte a cheilor în acestă perioadă a anului.

Ziua următoare am strâns tabăra de corturi și am pornit spre Pasul Boncuța de unde aveam să urcăm în Culmea Văii Stânii. După o porțiune de pădure pe culme a urmat o înșiruire de poieni superbe până la Izvorul Hoțului unde am făcut un mic popas. A urmat traversarea pe Muntele Chirușca până la Cabana Vf Ciucaș unde am facut o pauză de masă. Am urmat apoi traseul CR din sudul Tigăilor Mari dus-întors pentru a admira frumoasele turnuri care se deschid spre sud. A urmat apoi urcarea pe Vf Ciucaș și ascensiunea pe Vf. Bratocea în afara marcajelor unde am ales să ne așezăm în regim de bivuac pentru ultima noapte. Vremea bună a permis o vizibilitatea excelentă asupra apusului, am admirat Baiului și Bucegii cu impunătorul releu de la Coștila iar Craiul pazea în zare. Răsăritul a fost de asemenea spectaculos, soarele a apărut printre turnurile de pe Culmea Tigăilor Mari în timp ce în spatele nostru, spre vest, își făcea apariția o frumoasă mare de nori odată cu apariția primelor raze de soare.

 În ultima zi am parcurs Culmea Bratocea și am revenit în Cheia prin Cheile Cheiței până la Campingul Moș Martin unde ne aștepta un duș cald și mașina cu bicicletele pregatite pentru mare. Am recuperat a doua mașina din Poiana Muntele Roșu și am pornit spre plaja Tuzla.

 Dificultatea traseului a fost una medie cu câteva porțiuni dificile iar distanțele parcurse zilnic ne-au lăsat câteva ore de relax și recuperare. Am parcurs circa 60 km cu o diferență de nivel pozitivă de aproape 4,000 m.

 Vă scriam la începutul relatării despre surprizele ce ni le-a pregătit Ciucașul, cea mai plăcută o reprezinta biodiversitatea și multitudinea de flori alpine rare de vară, am surprins apogeul Florilor-de-colț, piscuri unde am descoperit sute, buchete mai mari sau mai mici, era necesar să ne potrivim cu atenție pașii pentru a nu le strivi. Evident că în zonele umblate în masă acestea nu își fac apariția datorită turiștilor care reușesc să ajungă relativ ușor în număr mare pe Culmea Gropșoarele-Zăganu sau în zona Vf Ciucaș datorită drumului tot mai bun până la Cabana Vf. Ciucaș și a drumului asfaltat până la Cabana Muntele Roșu.

Ciucașul nu mai este la fel de sălbatic cum era în urmă cu câțiva ani, marcajele noi, poteci bine conturate, inclusiv Pârâul Sterp și Cheile Pârâului Alb, odată cu apariția maratonului Ciucaș X3. Dispariția observatorului de urși și lipsa de urme și excremente de urs din zona Pârâului Alb și de asemenea popularea Poienii Văii Stânii care a fost intodusă în regim intravilan contribuie la migrația animalelor sălbatice in vederea căutării unor noi habitate. Mistreții par mai puțin activi într-un perimetru în care erau foate prezenți.

 A fost o tură reușită și relaxantă cu vreme bună în care fie ne-am potolit dorul de Ciucaș fie au fost colegi care au descoperit un masiv în toată splendoarea lui pe vreme bună de vară.

 Dep Drumeție CAR Filiala Cluj.